Destin si soarta

   Visul ce așteaptă  o cale de poveste  

   Când o opreau, nu se lăsa
 
 Credea, visa și este .....
 
 Se ridica mai mult, mai mult creștea
 
 O lume de iluzii și himere
 
 Ca lujerul de iederă crescut
 
 Din visule ei neîntrerupt pornit spre stele, 
 
 Ce năzuia să prindă aripi,
 
 Pe zborul ei de gând, neîntrerupt 
 
 Ceva în minte-i tot șoptea
 
 Nu renunța mai fato !
 
 Nu te gândi la rău, nu ezita....
 
 Anii când trec că clipele călătoare,
 
 Tot mai mult doare.
 
 Când înăuntru e acel copil de altădată,
 
 Ar vrea să zboare și nu poate
 
 sufletul pur,
 
 Ca un dar de aur și argint primit
 
 Ce-arată ce minune se întâmplă cu o fată,
 
 Suflet mereu copil
 
 Mereu o căutare și lovit de soartă
 
 Să lupte cu durerea spin.
 
 Cu ce lume a durut și a rănit
 
 Se ridica mereu din zloată
 
 Tu nu înfrângi deznădejde
 
 E inimă mea bărbată !