Taina vietii

               Uneori nu putem sa intelegem                        
               ca este inceput de taina, lege,
               Cu-ardoare noi o vrem,
                Suntem fire de nisip ca intr-un ocean,
               univers de sperante.
                Suntem unici, mirati ca existam
                cu bine, cu sfiala.
               Poarta ce-o deschidem spre necunoscut,                
                 e apasatoare, doare,
                 ne bucura, ne face sa pornim
                 mereu un inceput.
                Cum sa gasim asa minune !?
                 Cand nu gandim, atunci apare,
                 De o dorim prea mult, prea tare,
                 Ne pregatim, ne instruim,
                 Ne lasa ea mereu in asteptare.
                 Viata cu mirare, cu iubire si visare
                 Povestea mea, a ta, a ei, a noastra
                 Pamantul poarta.
                 A fost demult si o sa dainuie in lume
                  Cu ardoare,
                  Patima sensibila ca floare
                  Stie seminte sa arunce vant,
                   purtate de cuvant,
                   A vietii perpetua sadire
                   Menire sfanta si iubire.            

Cuvinte nerostite

  Mii de cuvinte ce-au rămas nerostite                                                  
     călătoresc printre stele,
     înapoi se întorc
    cu lumina din ele,  
   nedescoperite  
într-un abis  
  de nedumeriri,  
   neistovite ploi,  
 tăcere ce apare între noi.
      Ochii spun  
 dar  nerostit a rămas cuvântul,  
   l-am auzit în suflet ecou,  
   aici sunt doar eu.
    Nu pierde speranța  
  o regăsesc la mine în suflet mereu,  
 știu cât e dorul și visul de greu.
  Cu vorba mea călătoare
   îți trimit gândul meu  
  să-ți fie alături mereu.                                 

      

 

Atunci cand.......

Cand ma minti, ma prefac ca te cred
Lasand vorbele aiurea intr-o parte a uitarii.
De ascunzi din viata, partea ta
 Ma prefac in mirare,
Ca nu te gasesc printre gandurile mele.
Cand ma vei intreaba,
 privirea mea
iti va raspunde,
Cu dorul atarnat ghirlande.
Cand ne vom descoperi uimiri si contopiri,
Ca doua jumatati ce se cauta,
pentru a forma un tot,
O inima
va sangera ranita.
Nu vei sti niciodata cum era
Privirea albastra de floare.
Tot ce nu inteleg                                              
e intr-un joc cu adevar sau provocare.
Inca sunt suflet de copil si gresesc,
 invat cum sa cresc.
O poveste despre ceea ce vrei tu sa fie
Prietenie, dragoste, iubire
Fericire !                          

Praf de stele

Pe cer in noapte mii de stele stiu secretul
Ce duce lumina calatorind prin ele,
Sunt visator ca orisicare pornit in cautare
Prin lumi de vraja si  visare.
Din inalt  sir de nestemate, praf de stele
Cazut pe pleoapele-mi ostenite, alene .
Cand vine vremea
Si noaptea cu mantia bogata se asterne,
Un vis in dorul de visare cade dulce,
Spunandu-mi taine.
 Vis neimplinit ce doare
Si cat din ganduri calatoare
Se vor preface in vis, in aripi calatoare,
purtate de visare.
Si cat din taine purtatoare
vor izbandi, nu vor cadea in mare.
Un gand trimit in departare,
Neizbutind sa inteleg de ce nu zbor
Tot cad din inalt, e doar o nazuinta
Cum e oare ?
Praf de stele am pe pleoape
Doar ele stiu de dorul meu,
Ce se preface-n nestemate
Tarziu in noapte.