Nisipuri miscatoare

De multe ori in viata, nu sti ce te asteapta
Si te avanti ca poti, ca sti sau vrei sa faci
Te crezi capabil, norocos si nu mai taci
Tot spui la unii, altii, povestea ta.
Pamantul asta e nesigur si-n miscare
Pasesti tu fara frica, pe nisipuri miscatoare…
Nu sti cand vine timpul sa te-afunzi in el
Daca ma-ntrebi pe mine ?
Nu e un mister, iti spun…
Usor te-afunzi cand nu ai langa tine
Pe cineva sa te ajute-atunci
Cand tie nu ti-e bine,
Cand ai pasit cu stangul mai in fata
Ca ai gresit putin, viata nu mai e viata
Un sir de lucruri bune, rele, aduni
Nu poti spera mereu
Ca tot apar minuni.
Ca doar esti om si ca se stie
Un sport devine raul.
Nu ti se-ntampla numai tie,
Pamantul pe care calci de-i miscator
Se face-asa ca esti un visator,
Ce ai sperat ca lumea e mai buna,
Ca va iesi soarele mereu dupa furtuna.
Sa vezi mai bine doar de-al tau din casa
Gura lumii, e dura…
Lasa, lasa…ca tot mai judeca !
Niciodata nu-i va fi destul.
Tot ce in viata speri, frumosul vis n-are hotar
Zambeste-i puiului de langa tine
Lumea, esecul, morile de vant
Tot ce dezbina, nu le tine aproape
Pe cuvant!
Nu le-asculta
Ca atunci transforma ziua, noaptea
Si iar pasesti nisipuri miscatoare
Ti-am spus-o iar ! Sunt sigura ca doare……doare !
                                   poezia apare si pe blogul meu prietenavoastraalbastrica.wordpress.com