Ele sunt ca sufletul, ca viața din noi
Trăiesc în gânduri, în invățături și sunt altoi,
Povestesc despre vieți și eroi.
Cărtile sunt plămădiri de învățare,
Mistue ca doruri și sunt altare,
Sunt pragul meu și pornirea spre visare,
Ideea ce a început dintr-un rând citit.
Copile drag, cartea are suflet !
Pe mine, pe ea cand e distrusă ne doare.
Și la fel ca ideea ce-a sădit,
Aripile se intind spre lumi imaginare,
Ne invaluie, ne cuprind
Cu emotii de vesnic ucenic, invățare.
Cărtile nu se aruncă la gunoi !
Cuprind ideea de viață, năzuința ce e în noi
Să știm, sa gândim !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu